Copilul ia mâncarea de pe jos: este sigură?

Copilul ia mâncarea de pe jos: este sigură?
Rate this post

Adaugă Iubesti.ro ca sursă preferată în Google

Este sigură mâncarea luată de copil de pe podea? Nu, deoarece bacteriile pot fi transferate pe alimente în mai puțin de o secundă. Regula celor cinci secunde nu oferă un interval de siguranță, iar transferul bacterian depinde și de tipul alimentului și materialul suprafeței. Este important să se evite introducerea în gură a alimentelor care au fost în contact cu podeaua.

Cercetarea din 2016: ce a arătat?

În 2016, cercetătorii Robyn C. Miranda și Donald W. Schaffner de la Universitatea Rutgers au realizat un studiu în care au analizat patru alimente (pepene verde, pâine simplă, pâine cu unt și bomboane gumate) și patru tipuri de suprafețe (gresie, lemn, covor și oțel inoxidabil). Alimentele au fost puse în contact cu suprafețele contaminate pentru intervale de timp diferite: mai puțin de o secundă, cinci secunde, 30 de secunde și cinci minute. În total, au fost realizate 2.560 de măsurători, analizând cantitatea de bacterii transferată de pe fiecare suprafață pe aliment.

Rezultatele au arătat că transferul bacterian poate avea loc în mai puțin de o secundă. Durata contactului influențează cantitatea de bacterii transferată, dar nu este singurul factor important. Tipul alimentului și materialul suprafeței au avut un impact semnificativ asupra rezultatelor. De exemplu, pepenele verde a favorizat cel mai mult transferul bacterian, în anumite condiții fiind preluate până la aproximativ 97% dintre bacteriile aflate pe suprafața testată. Transferul bacterian către bomboanele gumate a fost, în general, mai redus.

Această diferență se datorează umidității: când aceasta este crescută, transferul bacteriilor se face mai repede. Pentru părinții cu copii aflați în etapa diversificării, informația este relevantă, deoarece multe dintre alimentele oferite bebelușilor (banane, avocado, fructe moi sau legume gătite) au tocmai această caracteristică. Covorul a avut uneori rate de transfer bacterian mai mici decât gresia sau oțelul inoxidabil, dar nu demonstrează că mâncarea recuperată de pe covor este mai sigură. Covorul poate reține praf, păr de animale și alte impurități, iar cercetarea a urmărit transferul unei anumite bacterii, în condiții controlate de laborator.

Studiul a măsurat contaminarea alimentelor, nu riscul concret ca un copil să se îmbolnăvească după ce le consumă. Prezența unor bacterii nu provoacă obligatoriu o infecție. Contează despre ce microorganisme este vorba, în ce cantitate au fost ingerate și cât de vulnerabil este organismul celui care le consumă. Prin urmare, cercetarea nu spune că orice firimitură ridicată de pe jos și introdusă în gură duce la îmbolnăvire, ci că nu putem considera un aliment sigur numai pentru că l-am recuperat repede de pe podea.

Vezi si:  Modalitati prin care poti creste imunitatea organismului tau

Curățenia reduce numărul microorganismelor de pe suprafețe, dar nu transformă pardoseala într-un loc potrivit pentru servirea alimentelor. Pe podea ajung particule aduse de încălțăminte, praf, resturi de la mesele anterioare și microorganisme transferate de pe diverse obiecte. În familiile cu animale de companie, trebuie luate în calcul și particulele aduse de acestea din exterior.

Există și o situație la care părinții se gândesc mai rar: podeaua proaspăt spălată cu detergent sau dezinfectant. Dacă alimentul cade pe o suprafață încă umedă ori pe care au rămas reziduuri ale produselor de curățenie, problema nu mai este doar contaminarea bacteriană, ci și posibilul contact cu substanțele chimice.

Spălarea alimentului nu garantează îndepărtarea microorganismelor care au ajuns pe suprafața lui. Pentru alimentele gata de consum, mai ales când sunt destinate bebelușilor, varianta prudentă este înlocuirea lor. Nu pentru că orice contact cu podeaua ar provoca o îmbolnăvire, ci pentru că nu există o metodă simplă prin care să verificăm dacă alimentul respectiv poate fi folosit fără riscuri.

Există cercetări care arată că interacțiunea cu microorganismele din mediul înconjurător participă la dezvoltarea sistemului imunitar. Organismul uman trăiește în contact permanent cu o mare diversitate de microbi, iar această relație începe foarte devreme în viață. Microbiota intestinală, mediul în care crește copilul și expunerile microbiene din primii ani pot influența maturizarea răspunsurilor imunitare.

Totuși, expunerea obișnuită la microorganismele din mediu nu trebuie confundată cu ingerarea unor agenți patogeni care pot provoca infecții digestive. Nu toate microorganismele au același rol, iar contactul cu bacteriile din natură nu este echivalent cu ingerarea unor bacterii provenite din alimente alterate sau de pe suprafețe contaminate.

Copiii sub cinci ani sunt mai vulnerabili la anumite infecții alimentare. Sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare, iar consecințele unei infecții digestive pot fi mai serioase decât la adulți. Diareea și vărsăturile pot provoca pierderi importante de lichide, iar deshidratarea se poate instala mai repede, mai ales la sugari. Simptomele unei toxiinfecții alimentare pot include greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și febră. Ele nu apar obligatoriu imediat după consumul alimentului contaminat. În funcție de microorganismul implicat, pot trece câteva ore sau chiar mai multe zile până la primele manifestări.

Vezi si:  Descopera cele 6 alimente care te pot obosi

La sugari, părinții trebuie să fie atenți în special la reducerea numărului de scutece ude, uscăciunea gurii, lipsa lacrimilor la plâns, somnolența neobișnuită și refuzul alimentației. Scaunele cu sânge, vărsăturile repetate, imposibilitatea de a păstra lichidele și semnele de deshidratare necesită evaluare medicală promptă. Febra de 38°C sau mai mare la un sugar sub trei luni trebuie evaluată urgent.

În cazul copiilor foarte mici, este prudent ca părinții să ceară sfatul pediatrului încă de la apariția simptomelor digestive, fără să aștepte agravarea lor. Dacă există suspiciunea că alimentul a intrat în contact cu detergent, dezinfectant, pesticide sau alte substanțe toxice, trebuie solicitat imediat sfat medical, chiar dacă simptomele nu au apărut. În cazul unei posibile intoxicații grave sau al unor manifestări severe, se apelează 112.

Când un copil găsește ceva pe jos și duce la gură, primul gând al părintelui este, de obicei, că alimentul ar putea fi murdar. Există însă situații în care problema urgentă nu este contaminarea, ci riscul de înec. Alimentele rotunde, tari, lipicioase sau dificil de mestecat pot bloca căile respiratorii ale copiilor mici. Printre exemple se numără strugurii întregi, roșiile cherry netăiate corespunzător, nucile, semințele, popcornul și bucățile mari de carne sau brânză. Alimentele trebuie pregătite în funcție de vârsta și dezvoltarea copilului, iar mesele trebuie să se desfășoare sub supravegherea unui adult, cu micuțul așezat în poziție verticală.

Dacă micuțul nu poate respira, nu poate plânge sau tuși eficient, este posibil să existe o obstrucție severă a căilor respiratorii. În această situație trebuie apelat imediat 112 și aplicate manevrele de prim ajutor corespunzătoare vârstei. Nu se încearcă scoaterea alimentului cu degetele dacă acesta nu este vizibil, deoarece poate fi împins mai adânc. Pentru părinții copiilor mici, un curs de prim ajutor pediatric poate fi deosebit de util, mai ales în perioada în care începe diversificarea și copilul explorează tot mai mult mediul.

Vezi si:  Bugetul sănătății crește cu 8,3 miliarde de lei după rectificare

Odată ce bebelușul începe să se deplaseze singur, părinții descoperă că nu mai este suficient să curețe doar masa și scaunul de hrănire. Copilul petrece mult timp la nivelul podelei, atinge obiecte, se sprijină în mâini și apoi își duce degetele la gură. Acest comportament este normal și nu poate fi eliminat prin interdicții permanente. Mai utilă este organizarea unui mediu în care explorarea să fie cât mai sigură.

Curățarea regulată a podelelor, îndepărtarea resturilor alimentare după mese și spălarea jucăriilor atunci când se murdăresc sunt măsuri rezonabile. Nu este necesară dezinfectarea continuă a întregii locuințe, dar produsele de curățenie trebuie folosite conform instrucțiunilor și depozitate în locuri inaccesibile copiilor.

Dacă există frați mai mari, este important ca gustările lor să nu fie lăsate în locurile unde se joacă bebelușul. O alună, o bomboană sau o bucată de popcorn scăpată pe covor poate reprezenta un pericol. Aceeași atenție trebuie acordată obiectelor mici, precum monedele, bateriile tip pastilă sau piesele de jucărie, care trebuie ținute complet în afara accesului copilului.

În familiile cu animale de companie, zonele în care acestea mănâncă, litiera și obiectele lor ar trebui separate, pe cât posibil, de spațiile în care bebelușul se joacă și își consumă gustările. Spălatul mâinilor înainte de pregătirea alimentelor și după contactul cu surse evidente de murdărie rămâne una dintre cele mai simple măsuri de prevenire a infecțiilor.

H. Muresan

Despre autor

H. Muresan scrie despre echilibru: miere pentru copii, unghii cu gel sau acril, dormitoare care te odihnesc, curent mai ieftin în weekend. Iar când baschetul românesc pierde pe cineva drag, scrie și despre asta.

Intra pe www.sexgen.ro pentru a vedea articole dedicate adultilor, cu detalii intime si fara perdea, strict pentru adulti.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *