Crezi ca ma iubesti? Despre dragoste, despre viata, despre noi…

Well…presupun ca nimanui nu ii face placere sa mearga la spital, si daca nu ar fi neaparata nevoie, nu cred ca vreun om ar vrea sa fie pus in situatia aceasta. De foarte multe ori avem impresia ca suntem foarte sanatori si nu avem nevoie ca cineva sa ne sperie suspectandu-ne de cine stie ce boala de care nu am auzit niciodata si nici nu intelegem nimic din explicatiile medicului. Trebuie insa sa fim constienti ca nimeni nu e sanatos tun si ca la un moment dat toti ajungem la aceleasi persoane care de cele mai multe ori ne dau fiori. Personal, in momentul in care am o mica problema, si mama imi zice ,,Hai sa mergem…ai programare la doctor” m-i se scoala parul din cap de parca as fi electrocutata. Nu imi plac acele, cremele, medicamentele, perfuziile, pansamentele si nimic ce e legat de spital.Cred ca nimanui nu-i plac!  Totusi azi noapte tot la ele am ajuns, dat fiind faptul ca am amanat prea mult o mica problema de sanatate care in timp s-a facut o mare problema. Oricum, stand cuminte intinsa pe un pat care mirosea a medicamente si zarind agitatia din jurul meu, mi-am dat seama ca nu avea nici un sens sa ma mai stresez si ca eram pe maini bune. Am avut dreptate pana la un punct. Sper sa fie tot asa si de acum incolo. Totusi, te ajuta foarte mult vorba buna pe care o primesti de la asistenta care te tine de mana sau de la doctorul care vine sa vada cum mai esti, dar totusi parca ii urasti in continuare. Suntem constienti ca trebuie sa mergem, insa de cele mai multe ori teama ca vom afla ceva mai rau ne impinge sa fim comozi si sa amanam multa vreme unele analize care de cele mai multe ori ne ajuta sa descoperim la timp si ne permite sa tratam o boala care ne-ar putea fi fatala in unele cazuri. Asa ca…oameni buni, nu faceti ca mine, nu amanati, si mergeti la medic, caci va puteti salva viata, si Doamne frumoasa mai e viata alaturi de cei pe care ii iubiti….